À a fini di u 1980, u patrone di vinu Rosemary George hà scrittu un libru eccezziunale titulatu Chianti è i Vini di Toscana, chì ricumandemu à qualchissia chì ci interessa in vini italiani. Quandu mi lettu prima, hè stata misu da un fattu: Sempre chì tocca nantu à un tema spinoso, per esempiu, l'usu di l'antichi "raccoli complementarii" (uvasi extra-toscane cum'è Cabernet, Merlot, o quantu) per daraghju Chianti un sapori più internaziunale, ella invariabilmente cita a Paolo de Marchi di u venerable Isole e Olena.
Mentre faceva ricerca per un itinerariu in a regione Chianti Classico, aghju scuntatu per ellu perchè. Paolo è a so moglia, Marta, sò dui di i più amami chì a sò; assai aperta è abbastanza dispostu à piglià u tempu per aiutà à e persone. Hè cunsideratu cum'è una di e top ten vignaghjoli in u mondu. E so pensioni sò cunzidenzati cun prudutti è facenu un grande sensu. E sì, anu cambiatu di sicuru chì hà parlatu cù Rosemary per u so libru.
À quellu tempu, Paolo anu intesu da a sperienza di utilizà e raghji extra-toscane per aghjunghje in boni è di brillantze à u Chianti Classico, è questu hè un parèntesi brevi. Eppuru chì a regione tra Firenze è Siena hà sempre produttu vini immilluti, quandu u Barone Bettino Ricasoli hà sviluppatu a formula per u Chianti Classico in u 1850 hà adupratu principamente Sangiovese, u grandu vinu russu Tuscanu, è qualchì Canaiolo Toscano (una altra uva rossa, per tempurà u Sangiovese) .
Eppuru i vini eranu excelente è guadagnatu i medagliati, anu anch'ellu invechja, cusì hà avvienutu ancu un vinu più dispunibule chì includia Malvasia del Chianti, una uva bianca.
Sfortunatamente, a Cummissione chì hà sviluppatu a DOC per a regione Chianti Classico adopghenu l'ultima formula è i pruduttori forziunati per inclusi uva bianca in i so vini; assai di u vinu pruduciutu sicondu i regule era poviru, l'imaghjini di Chianti hà patutu, è parechji pruduttori megliusiani cumincianu à spirimintà cun blends di Sangiovese è Cabernet o altre varietà di rabidellu straneri - per esempiu, Antinori hà avutu Tignanello, un magnificu Sangiovese- U mischju di Cabernet hè chjamatu Vino da Tavola (vinu di carta, a categuria più bassa) perchè ùn hè micca qualificatu per u status DOC.
Prestu tutti anu spiriminteghja cù vini alternattivi nantu à sti linichi, è parechji si eranu agghiunceru periculosi perchinu di Cabernet o Merlot à u so Chianti Classico per dà un sapore più internaziunale. Paolo piantò una vigna di Cabernet, "in parte perchè a terra era bona per uva di Cabernet, è in parte perchè tutti l'altri anu da fà". Hàbitu urdinaria pensà à utilizà u Cabernet à migliurà u corpu è u culore di u Chianti Classico, ma dicia chì u Cabernet rimpiaverà u Sangiovese (hè un avete un puntu; assai di i Chiantis chì anu u Cabernet in elli ùn anu un sensu distintivo di tramezzine in i so bouquets).
Finalmenti decideru chì u vinu ideal à cumplitie Sangiovese hè Syrah, u noble uva francese da u Rhone Valley, è hà postu un pocu inseme. Tuttavia, à u tempu chì a vigna hè stata in pruduzzione, era avutu secunda pensamentu nantu à l'idea di l'usu di e raccumandazioni complementari: "Avemu bisognu di ricurdà", dice. «A forza di Tuscania, cum'è quella di ogni regione vitivinina, si trova in a tipicità di i vini, e caratteristiche unichi chì facenu i vini senza dubbitu Tuscan. Sti caratteristiche sò primura di u raghju Sangiovese, è hà ghjunghjatu à a cunvinzione chì i Tuscani hanu da travaglià cù i so cloni Sangiovese (un clone hè una varietà di uva), selezziunate solu quelli chì prudenze e più pruduttivi per pudè esse aduprà i meglii vini possibles .
In a so opara, a chjave per pruducia un vinu di qualità hè travagliu in u vignetu; ciò chì passa in a cantina dopu a vendita hè secundariu. Hè a raghju chì cuntene.
A credulita di Paolo in l'impurtanza di a tipicità di i vini ùn hè micca solu un snobberu; ellu esporta à 26 (à l'ultimu cunti) paesi, hà travagliatu in California, hà visitatu l'Australia ripetutamente, è hà tastatu vini di tutte u mondu.
L'Australia hà tremendu risorsi, u Chile hà assai cundizzioni di mancu di travagliu, cum'è a Sudafrica è l'Europa di l'Est è una cantità scunnisciuta chì pò esse un giant di dorme. Quandu ellu puntualmente, quasi quellu chì ponu esse un vino "internaziunale" cù un cumpenstante significativu di u Cabernet è à l'altri uva, è fà un excelente travagliu; i pruduttori toscane chì seguenu stu viaghju in un tentativu d'appellu à u gustu internaziunale pudianu truvà prezzu fora di u mercatu perchè i so costi sò più altu ch'è quelli di i cuncurrenti chì anu capace à impiegà mancare or meccanizmu.
Sì, invece, travaglianu per pruduce i più prudutti vinu toscane , esse pruduce una cosa chì hè unicu solu, è chì serà sempre cercatu da sapienti.
Pò esse dumande, à questu puntu, ciò chì Paolo faci cù a uva di i so vignaghji di Cabernet è Syrah. Fate vini, chì ellu hà cunnisciutu Collezione De Marchi. Ci hè un Cabernet Collezione De Marchi, chì hà cunjugatu i codici codici di 3 Gamberu Rosso è i Puntu di Parker à l'annu 90, L'Eremu, un Syrah chì quì sottu quatru in un vechju caghje da parechji anni, detti trè grandi vini di u Rhone è Chardonnay Collezione De Marchi, un Chardonnay fermentatu di Barrel, chì Paolo ùn hè micca sanu sanu sanu, "benchì hè megliu annu".
L'etichetta Isole e Olena, per u restu, hè riservatu pè i vini toscane tradiziunale chì unu s'anticchia di una famiglia in a regione Chianti Classico. Ci hè Chianti Classico, fatta da circa 80% Sangiovese, Canaiolo, è (in casu l'annu vole) à 5% Syrah. Tandu ci hè Cepparello, "chì Isole e Olena hè tutte di", un vinu di pruduttu di u 100% Sangiovese rinfriscata chì avaristi avutu u Paolo Chianti Classico Riserva avianu a cumission DOC hà permessu Chianti Classico da essa fattu da Sangiovese. Avà chì u Chianti Classico pò esse fatta da Sangiovese, vi vidaremu chì Paolo decide. Infine, Ci hè Vinsanto, u vinu tradiziunale di l'acantu è a cunvivialità di a Toscana, chì hè fatta di uva bianca (Malvasia è Trebbiano) chì sò sappiutu prima di a vendita, permettenu cernerci in pasciuti, pressatu in ghjennaghju è fermentatu di pranzu dopu per 4 anni prima di bottilde. I pruduzzioni di Paolo sò ridiculamenti chjucu, è u so Vinsanto hè cunsideratu unu di i più vini di postres italiani.
I visitatori sò benvenuti in Isole e Olena, ancu chì ùn deve micca bisognu di praticà à fà cessà ciò ch'elli fà in sopra à l'arrivazione, salvu chjamatu à avanti per fà una appuntamentu; a prima volta ch'e aghju truvatu un paru di carusi facennu riparazione di un trionu cun un arc-welder in a courtyard ("scorchendu e rocks viulinu u infernu fora di machina"), è finiscinu fora di u novu vignetu (in tuttu, u duminiu Hà un pocu più di 100 ettari di vignaghjoli) cù Piero Masi, u patrimoniu di a famiglia, per vede cumu si avianu da cosa.
Per arrivare à l'Isole e Olena, piglià a strada di Florence à Siena, è surtite à San Donato; avè passatu San Donato, versu Castellina, è turnate in quandu vene à u segnu per Isole. A strada, chì hè issa parziale pavatu, hè unu di i ragiuni chì Paolo ùn prumove Agritourismu: "Aghju lavu un locu per una settimana, una volta", mi disse. "U zitellu avia una Bentley. Quandu hà fattu un core chì hà trasmessu à a casa, è partissi per Florence a mane dopu. L'altra raggiuni? "Piglià u tempu da i mio vini".
[Edited di Danette St Onge]