All About Maln Malnaghate

Maltu hè chjucu ma ùn pò asta

Malts sò a basa di l'alluminamentu di culori. Anu fattu quandu i nuclei di un granu (corsi d'oru) sò dettu di spruta è crecerete durante parechji ghjorni. Tandu sò scalendu à fraccionarii u prucessu di creazione è cunverta alcune di u fècula in u zuccheru.

A manera chì i prugne sò caliati fa una grande diferenza in e qualità di a malaria. A più parte, l'orzu hè basicamente a stessa (ma chì ci hè un dispatchu assai disposti entre l'orzu di dui fianchi è l'orzu di sitture ).

U veru modu maltu si distingue da l'altru hè quantu tempu, quantu altì è in questu modu sò caliati dopu a ghjucazione.

Una varietà di malte, chjamatu cristianu o caramelle malti, sò rosticcati à e altitudine temperaturi quand'elli sò still wet, cunvertisce tuttu u fustu in u zuccheru è sguassate cun u bisognu di purée.

Quantumu Mals

Malati persacuti sò un stile di maltu assai populari, è sò caliati in una manera assai diversa. Invece di calànià cù l'acqua per cunverta i zucarii, sò sparati cun l'intinzione di secà. Certi sò stati siccati à una tempura minima (in volte volte di 100 F) è quarchi à una temperatura più altu (cusì 220 F). Questu ci hè ridutta di a più di l'acqua restituosa da u prucessu di ziferulatu, chì generalmente portanu i grani finu à u 3% à 5% d'umidità.

Perchè l'larga varietà di temperatures? Hè tuttu un equilibru di u putere diastaticu è u gustu. Quelli di crescenu cuntenenu enzimi diastati, chì sò stati in a cunversione di fècula in zuccaru.

Hè ciò chì avete bisognu à fà u so travagliu, per quessa qualcuni malte specialità ùn ponu micca purciddutu - i enzimi diastati sò distrutti da u calore altu. Bastamente i più bassu a temperatura di u quali l'ochju hè stofiziu, u putere diestatu più.

Hè per quessa chì incù parechje furmagliu malattendu l'asseccu hè cunnisciutu in una tempura bassa soprave chì almenu arcuni si non tutti l'enzimi diastatichi sopravivanu.

Questu significa chì a maltu pò cunverta u so propiu mididu à u zuccheru durante u prucessu di masticu è deverà, in fattu, sergiu purciditu per a cunversione per esse postu.

Cù u calore altu chì mata i enzymes, in ogni casu, vene una variante impressesiva di sapori chì emergenu naturali in l'orda torrada. Questi sapori sò brusgiate o bready o simpaticamenti u gustu "maltu". Quandu a temperatura più larga à quale hè u furna un granu, u più di questu piacè chì i sapori saranu

Diversi Tipi di Malt

Ùn vulete micca vultà quellu sapori solu per l'aiutu di enzimi diastati, ma avete bisognu. Hè per quessa ricchezzi di cervecita chjamanu parechji tipi di maltu. Quelli malattii forti chì anu tenutu tutte e so putere diastaticu sò spessu chjamati ma base malti. Ci sò assai sapori pocu propiu (ma anu pussutu alcuni), ma pussede a capacità di cunvertisce tutti i so fuglianti à u zuccheru durante u procrudu di macerazione. A causa di questu, un duminiu di granola (a lista di a ricetta di i parechji maltisa chì deve esse) hè generalmente custituita da casi a basa maltosa, cun quantità più ridutta d'altri varietà. Questu hè chì l'altri malta sò micca avè u putere diastàticu per cunverte i so propiu ambrati, è avè bisognu di a basa maltisa per aiutà.

Una certa cantità di varietà pruvene ancu da a circulazione d'aire o di a quantità di l'aria chì si permettenu di movimentu versu i grani chì si secchi. Quessi u granu hè datu assai ventilazione cum'è hè stofa, secannu à a più veloce, mentre chì parechji volte susciteghja a so ventilazione è permette di asciugà assai pianu.

Trà u calore è a ventilazione, ci hè una scelta largu assai varietà di malte furna. Eccu alcuni articuli populari.

Maltu Pale

Maltu Pale hè una malaria moluccata assai basta. Hè cale à a temperatura più bassu di tutti i malti, in normi annantu à 100 F è 120 F per quandu 24 ori. Stu prucessu di furmagliu lentu è lentu si secca l'ordi d'ordi, senza sacrificà nant'à i so enzimi diastati. Per via di questu, u maltu biancu (ancu spessu chjamatu maltu biancu pallidu) hè una basa malt altamente populari è hè chjamatu in una multitùdine di ricetti.

Di tutte e base malte, imparte un pezzu più culore, scurdendu generalmente entre 3 è 5.5 nantu à l'scala Lovibund, chì misura u culore di maltu.

Malta di Vienna

A maladie di Viena hè un altru chì hè strufatu à una temperatura relativamente baja, ma pò esse rinfigurata finu à 160 F. Eppuru u calore, u solitu manteni boni di u so putere diastaticu di cunverte u so propiu ambrati durante u masticu. Ancu cusì, u solitu chjamatu in quantità limitati cù un grande quantità massima di basa maltisa (cù un pocu di 100% di Vienna). Hè cunnisciutu per i so toastu o biscuit com'è u gustu è u culore aranciu (circa 10 Lovibund) chì imparte in a birra.

Muntagna di Munich

A muntagna de Munich hè furnutu à una temperatura più altu (da entre 195 F è 220 F). Havi puru un putenza diastatica sufficientu di cunvertisce, ma ùn hà micca mancu per sparisce u ùn pò micca esse usatu com'è malt base. Hè un sapori dulce è brevi è imparte un bonivivu colore ambru à u 10 è 20 Lovibund.

A malatia aromaticu

A malatia aromatica hè furnutu à una temperatura similar a Munich malt. Hè particularmente dolce è dà a cervexa un salutu, u gustu suttante è aroma. Havi un pocu putere diastaticu è ghjè solitu à cunvertisce, ma ùn pò esse usatu cum'è basa di maltu. Ancu parechje di i so enzimi, u solitu sighi menu di u 10% di una prughjettu di granellu per u so gustu forte è culore.