Valpolicella hè una regione di vignaghjola cose famosa in a pruvincia di Verona, trà e piaghje di i Alpi è u Lavu Lagu (Lago di Garda) in a regione Veneto di u Veneto.
Vini rossi etiquetti cum'è "Valpolicella" sò tipicamente fatte da u Corvina Veronese (40-70%), Rondinella (20-40%) è Molinara (5-20%). U vintner pò ancu aghjunghje à 15% di variità cumplementari, chì include Rossignola, Negrara, Trentina, Barbera è Sangiovese.
Tanti àutri stili d'altri vinu sò dinò in sta spaziu, cumpresu un vinu dolci di vinu, chjamatu Rezòsu è Amarone, un vinu riccu in u corpu fattu da u raghji parziunati.
A più predefinita Valpolicella sò vini bianchi similari à Beaujolais nouveau, è in fattu - meritementu o micca - sparte a reputazione di vinu pocu seriu.
Sicondu un amicu meu chì gestioneghja una buttiglia in New Jersey, a maiò parte di i cunsumatori stranieri ùn pensanu micca assai di Valpolicella - a vedi comu un ligne, vinu fruttu culuritu cù pocu caratteru o finesse. U prublema hè seriu abbastanza chì alcuni di i cantini eranu prisuti à stamparà i so nomi in grande lettera è di u so megliu per oculanu a parola "Valpolicella".
Hè una pity, perchè ci hè un pocu per u vinu, è pò esse maravigliu. Cume una caratteristica generale, i vini sò tendini à vende à prudutti forti, sò chjappi in u paladinu cù u bonu fruttu, viscose, è avè un gustu gustu.
Anu ancu tendenu à esse menu tannicu da i vini di a regione Toscana o Piemonte.
Trascinate à specifiche :
- Valpolicella Classico hè quella chì a maiò parte di i straneri pensanu chì quandu pensanu Valpolicella. Hè un ligame di u vinu abituale, in generale fermentatu in l'acciaio, guardatu in cisterna, è imbasta imballata in a primavera. Tende à avè un ramu animatu, cù notte fiurali è sapori di cirasa o frutti di bacca - hè definitu un vi aromaticu. À u paladinu hè luminoso, fructuoso è cun un toccu piacevule d'acidezza chì abbanduneghja un finu limu. Un pocu in a via di tannini. Havi bisognu cù primi corsi - pasta cù salsi basati in carne è zuppi, o entretate nantu à verdura.
- Valpolicella Classico Superiore hè un animali assai diversu da quì sopra. Aduprata da a listessa raghja hè fatta in legnu durante almenu un annu; si sviluppa più strutturati è interessanti, è in certi casi alcuni alcune grandi alture. U legnu pò esse unu duve botti grandi, o barriques più chjuche, chì parechji pruduttori utilizanu per aghjunghjenu tannini à u vinu. Ci hè una certa quantità di cuntruversu in quantu à questu puntu, perchè Valpolicella hà un fiori distintivo à u fiori fructuali chì hè in parti overscitatu da l'altri assicurati da i vincelli agghiunciati per l'aria. Per quessa, i più chjappi tradiziunali ùn anu micca usatu. Invece, per aghjunghje i tannini à u vinu, passanu sopra i pelle è e zitelli chì anu da a fermentazione di Reicioto (più nantu à quì sottu). I tannini guadagnani sò lumini è tendenu à esse inturniatu, mentri i cuglieri rendendu più aromaticu à u bouquet, è aghjunghjenu intricciate cumplicità à u vinu nantu à u palatu. A sta tecnica, chì hè unicu a Valpolicella, hè chjamatu Ripassa, è ponu esse prodetti maravigliosi. Ancu Valpolicella Classico Superiore pò esse drunusimu in tuttu un manghjà, vi sarà megliu cù più entri ntestati, per esempiu roast.
- Recioto della Valpolicella hè unu di i vini maiori è odori stati italiani. Hè fatta da uva raghja cugliera è poi ponu ascizzate nantu à i rachi finu à a fini di caghjunà, quandu l'evaporazione hà cuncentrau i so zucaroli considerablemente è a varietà di cambiamenti metabolichi anu realizatu. Doppu a fermentazioni, u vinu hè inzergatu in brame o barriques è poi in buttiglia. Sona semprici, ma quellu chì sorge hè un "vinu di sedimentu" (cose da una gruta vanda di vinu italianu), un rigalu violevutu, rigalu di u divinità di i Diu cù ciriri stewed in u nasu, mischju cù spices è pitziche di licorice. In u paladinu, Reicioto hè dolce, cù sapori di frutta maravigliosa è tanniculi à tonde arricondu chì dà una stufatura terzo. L'abbundanza hè persistente è neta. Oh yes - Reicioto hè dinò forte, almenu 14% l'alcohol. Viaghja bè cù cunfitti eleganti, è parechji sugnu Gorgonzola Dolce ancu ... Dopu a fermentazioni, u vinu hè anzianu in bretelli o barriques è da pudessi in emboli. Sona semprici, ma quellu chì sorge hè un "vinu di sedimentu" (cose da una gruta vanda di vinu italianu), un rigalu violevutu, rigalu di u divinità di i Diu cù ciriri stewed in u nasu, mischju cù spices è pitziche di licorice. In u paladinu, Reicioto hè dolce, cù sapori di frutta maravigliosa è tanniculi à tonde arricondu chì dà una stufatura terzo. L'abbundanza hè persistente è neta. Oh yes - Reicioto hè dinò forte, almenu 14% l'alcohol. Viaghja bè cù boli eleganti, è parechji sugnu Gorgonzola Dolce.
- Recioto Amarone hè a versione seca di Reicioto. U nasu hè stupendamentu cumplicatu: Cerveza, vinosa, cù ciliegie stewed, licorice, brique è belli d'altri cose. In pocu tempu, ca captivanu è maravigliosu. À u paladinu, u vinu hè moltu cù sapori freschi è sfundanti amari (amaro significa amare), è hè, bè, a parola italiana hè avvolgente ("enveloping") - hè cum'è aggradèvule. I tannini sò viddati, è l'estremu persistante. U novu hè un vinu forte. È dinò, sò duie scole di pruduzione: Quelli chì utilizanu barriges è quelli chì ùn avete micca. I vini di l'anziani sò qualchi tromba vunilla in u bouquet, cun forsi una pista di spezie, mentri quelli di l'ultimi possanu una larga scatula di frutti di frutti. Per esse onesto, mi piace i dui. In quantu di sirviziu, Amarone va bè cù i pezzi di caratteri cumplessi è implicati, è ancu più cusì cun i casgi. I tarritorii speciali, è dicenu chì pruvà cù Gorgonzola Piccante, chì s'assumiglia à Roquefort.
Ci sò parechji pruduzzioni diffirenti. Fù u megliu sò: Quintarelli, Bertani, Masi, Tommasi, Zenato, Tedeschi, Tommaso Bussola, Lorenzo Begali, Allegrini, Igino Accordini, Sartori, Nicolis, Degani, Guerrieri Rizzardi, Monte Cariano è Santa Sofia, per uni pochi.
Comu una nota finale, pudete esse dumandatu nantu à a pruduzzioni in u vignetu. Per Valpolicella Classico basica, u yield permissibili hè 120 quintale per ettari (circa 5 tunnellati metri per acre), cù un rendiment à u vinu di u 70%. Questu hè altu, è ùn vene micca surprisa chì i pruduttori chì prumove i pruduzzioni à u limitu permissibili facenu u vinu. I pruduttori megliaghjuli anu più boni pruduciuti per a so Valpolicella Classico, nantu à l'ordine di 70 quintale per ettari, è pruduzioni proporciamente bassa per Valpolicella Classico Superiore. Per Recioto è d'Amarone, i pruduzzioni à i 40 quintosi per ettari (circa 1,5 tunnella per l'acre). In u casu di i dui, u pesu di u racini hè ridduata ancu cù l'evaporazione, cusì hè fattu di pocu o bien. U Paradisu vi pò esse gudutu in picculi sips, dopu à tuttu.