Chard (pronunzia "SHARD") hè un veru verdura legnu cumuni in a cucina meditarranea, particularmente italianu, induve hè stata prisenti in pieni di pasta, risotto è ancu in pizza .
Forsi a più comunità chjamata chard Svizzera , hè relatata à i prugne, è i fogghi verbi pari similari a grey grebe . Ma à u cuntrastu di u fucili, a raghjina di chard hè inedible.
Chard hè dispunibule in parechje varietà diverse, alcune di quale sò distinguishenu da u culore di i vignoli di chard.
I sbuchjude in u culore da u verminu à u amaru à u biancu. Avete venerà alcune qualchì "arcuni daveru" in a buttrega o duminiu agriculu, chì hè bastamente un fasciu di carta rossa, amarilla è chjarra di u svizzile (chì hà tziu biancu), in quantu d'una varietà multicolore specificu.
U sapori di Chard hè comparable à l'espinacane, ma questu questu quì hè a tecnulugia di cucina. Pò esse amare, spiciarmenti stazzunari sucietà, ma a cucina tende a disminuzioni di l'amarezza, perchè u so gustu terzu, dolce, propriu più prestitu.
Una di e migliori modi per preparà a pecura è di salteà , ma pò ancu esse cugliulatu da i metudi di cocciunità , per esempiu, o di metudi di cocciune di bagnu seccu , cum'è grillari o torna.
Chard hè ancu esse un vegetale simplice per crede in u to giardinu. Puderete plantate duie volte à l'annu, in a primavera è in novu in castagne, è in certi raggiuni, cum'è quì nantu à u Nordu Pacificu, viaghjà tuttu l'annu.
Pudete manghjate i più ghjurnati più priziosi, cum'è in l'insalate, è i foglie più maturu, chì sò più duru, sò megliu preparatu. Cumu cù colti grebe, hè megliu per sguassà i zucchetti è i costiglii da i centri di e foglie, perchè pò esse diflii è fibru. Certi piacerebbe piace cocerà i zucculi separati.